Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mental cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”.

Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”.

Definiția OMS nu este lipsită de critici, după cum unii susțin că sănătatea nu poate fi definită ca o stare, ci trebuie să fie văzută ca un proces continuu de adaptare la cerințele în schimbare ale vieții și ale sensurilor pe care le dăm vieții.

Definiția OMS este, prin urmare, considerată de mulți ca fiind un scop idealist, mai degrabă decât o propunere realistă.

Medicina veche de mii de ani consideră sănătatea a fi legată de armonia în și între corp, minte, suflet și univers. Ideea armoniei este exprimată cel mai frecvent ca un echilibru de elemente sau stări „calde” și „reci”, astfel încât bolile sau stările de sănătate pot fi văzute ca fierbinți sau reci.